Traseul are un grad ușor-mediu de dificultate, astfel că poate fi practicat de persoanele începătoare.
Este o tură de caiac împărțită pe 2 zile, care presupune dormitul la cort în saci de dormit.
Traseul de 2 zile, are punctul de plecare la Oltenița, județul Călărași și de întoarcere la Călărași. Se pleacă de la km 430 al Dunării și se ajunge la km 370 al Dunării. Vom parcurge în total 60 de km.
Tura cu caiacul de la Oltenița la Călărași presupune doar padelat în aval, deci vom aluneca pe Dunăre împinși de curent, ceea ce înseamnă că efortul nu va fi foarte mare.
Participanții sunt transportați de echipa organizatoare la punctul de plecare din Oltenița împreună cu întreg echipamentul și bagajele pentru toată echipa.
Camparea se va face undeva pe la jumătatea traseului, probabil prin dreptul comunei Mânăstirea.
Traseul poate fi scurtat la doar 1 zi, participanții putând fi preluați de echipa organizatoare din dreptul comunei Ciocanesti, unde canalul Gălățui se unește cu Dunărea.
Obiective turistice din zonă
Lacul Călărași are o suprafață de aproximativ 5.000 hectare din care 500 ha sunt reprezentate de corpul de apă. În zona naturală, o specie de interes de conservare este remarcabilă gâscă cu gât roșu, dar trebuie menționate și cormoranul, pelicanul, egreta mică, stârcul cenușiu, lebăda-de-vară sau găinușa de baltă.
Zona este animată de cântecul păsărilor, precum lăcarul mare și mic, sau a presurii de stuf și pițigoiului de stuf.
Suprafața lacului este acoperită de nuferi de culoare albă și galbenă, iarba broaștei, peștișoară și plante pitice.
Principala activitate de ecoturism care se poate practica în interiorul sitului protejat este birdwatching-ul, deși nu există o infrastructură turistică specifică pentru aceasta
activitate. O altă activitate de agrement ce poate fi practicată este pescuitul sportiv în lacurile naturale și bazinele piscicole artificiale.
Muzeul este situat pe strada Progresului nr. 4 din Călărași, și este organizat pe două secțiuni:
Departamentul de Arheologie și Tezaur a fost deschis la 9 iunie 2012. Spațiul secțiunii a fost conceput și echipat cu echipamente moderne de ultimă generație, care asigură securitatea în conformitate cu legislația în vigoare. Această dotare modernă a făcut posibilă prezentarea în premieră a unor fragmente extraordinare ale Tezaurului Muzeului, un patrimoniu care ilustrează evoluția comunităților dunărene din preistorie și până la sfârșitul antichității.
O serie de piese arheologice din neolitic (vase și pahare Boian, figuri aparținând culturilor Gumelnița și Hamangia) și piese numismatice descoperite pe teritoriul județului Călărași sunt expuse publicului larg, cum ar fi tezaurul de tetradrahme thasiene de la Boşneagu, tezaurul de denari romani republicani descoperiți la Jegălia și tezaurul de la Bora alcătuit din monede de aur și argint din secolul al XVI-lea.
Muzeul prezintă elemente de ceramică, figuri antropomorfe și zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii neo-eneolitice din situl arheologic Sultana-Malu Roșu, plastică antropomorfă din epoca romană, colecțiile de opaițe romane, obiecte de ceramică smălțuită și bijuterii bizantine de la Păcuiul lui Soare, numismatică antică și medievală.
Secțiunea de artă, etnografie, restaurare și conservare - a cărei moștenire include 518 de creații interbelice și contemporane, precum picturi, sculpturi, grafică și artă decorativă);
Muzeul are peste 43.000 de piese, inclusiv 25 de monede de aur bizantine și medievale;
Expoziții permanente pot fi văzute în cadrul muzeului, precum: "Artă și magie, viața și moartea în preistorie la Dunărea de Jos", "Rituri și ritualuri de la Dunărea de Jos, Lumea celor vii, Lumea celor morți", "Civilizația Boian", "O civilizație necunoscută: Gumelnița";
Clădirea Muzeului Dunării de Jos este un monument arhitectural de la sfârșitul secolului al XIX-lea;
Grădina zoologică din Călărași este una dintre cele mai mari din România, din punct de vedere al suprafeței și al numărului de specii care pot fi observate aici, dintre care unele sunt unice în țară.
Este singura grădină zoologică din România unde se reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. De asemeni, grădina zoologică din Călărași deține specii unice, cum ar fi hipopotamul și urșii de Alaska (grizzly).
Vizitatorii care trec pragul Grădinii zoologice din Călărași se pot delecta cu un număr impresionant de specii de animale, mamifere, păsări, pești exotici, reptile exotice etc.
Cea mai nouă construcție din cadrul Zoo Călărași este Aquaterrarium-ul, construcție care totalizează o colecție de animale acvatice: pești exotici, reptile exotice, șerpi, crocodili, etc.
A fost înființată în anul 1980, la 1 iunie, și a fost deschisă sub administrația lui Gheorghe Tatavura, care a adus câteva specii de mamifere (sălbatice și domestice), precum și o colecție de păsări exotice care îi aparțineau.
Grație poziționării sale strategice pe cursul Dunării, orașul Călărași se bucură de câteva plaje amenajate unde turiștii cât și localnicii se pot bucura de o baie în apele Dunării.
Una dintre cele mai căutate și apreciate plaje din oraș este Plaja Mare, datorită nisipului său fin. Plaja Mare este aproape de parcul central din Călărași.
La fel de apreciate și frecventate vara, sunt și Plaja Tineretului și Plaja Automobiliștilor, aceasta din urmă situată la 4 km distanță de oraș.
Datorită apelor sale terapeutice, Lacul Valea Roșie este o zonă turistică importantă. Este de asemenea, o zonă protejat de lege.
Lacul Valea Roșie este un lac cu apă sărat, format în condiții naturale, fiind situat chiar în apropierea comunei Mitreni.
Datorită proprietăților sale terapeutice, sute de turiști sosesc aici în fiecare an pentru tratamente. Apele sale bogate în sodiu și sulf, dar și nămolul vegetal au proprietăți terapeutice foarte importante.
Fiind un lac natural, suprafața sa este destul de lărgită - întinzându-se pe aproximativ 14 hectare. În bazinul său se găsesc multe specii de pești. Putem menționa crapul românesc, crapul crucian și fitofagul. Tocmai de aceea, mulți oameni din împrejurimi, dar și turiștii dependenți de pescuit ajung în aceste locuri pentru a se bucura de peștele prins.
Cetatea Vicina a fost construită între anii 969 - 976, în timpul domniei împăratului bizantin Ioan Tzimiskes, fiind o construcție solidă, singura cetate a Imperiului Bizantin din Europa, care a rezistat trecerii timpului.
Cetatea Vicina a ocupat inițial o suprafață de 5-6 hectare și a avut probabil o formă trapezoidală.
Istoricii confirmă faptul că de-a lungul timpului cetatea a avut rolul unei vămi și a unei cetăți de apărare, din zona Dobrogei. Cetatea Vicina a reprezentat casa flotei imperiale de război și a garnizoanei militare.
Durabilitatea zidurilor cetății a fost dată de o tehnică specială utilizată în timpul construcției, numită sub-structura de lemn, care a fost utilizată datorită poziției cetății pe un teren aluvionar.
Pereții au fost construiți din blocuri de piatră profilate, poarta din partea de nord a cetății prezentând evidente influențe bizantine.
Păcuiul lui Soare, insula Dunăreană pe care se înalță cetatea Vicina, una dintre cele mai importante obiective turistice din zona litorală, este situat la 9 km în aval de Ostrov. Păcuiul lui Soare îmbină istoria, nostalgia, plaja și pustietatea, fiind perfectă pentru cei în trecere care caută liniște și relaxare departe de ecoul tumultuos al vieții cotidiene.
Muzeul din Gumelnița a fost înființat în 1957 în urma unei donații a 902 piese arheologice din partea lui Barbu Ionescu, un contabil care a fost și primul director al muzeului până în 1968.
Colecțiile muzeului au crescut semnificativ, ajungând la 15.500 de obiecte arheologice și numismatice.
Clădirea în care funcționează muzeul a fost construită în anul 1926 de arhitectul Ion Cernescu. Destinația inițială a clădirii a fost să găzduiască evenimente culturale, apoi o parte din construcție a adăpostit temporar Banca Națională din Oltenița și Sfatul Popular Județean.
Materialele expuse fac parte din cultura neolitică din Gumelnița (unelte de piatră și coarne de cerb, figurine din ceramică, vase antropomorfe și zoomorfe, harpoane, topoare de piatră, materiale plastice), comori ale primului mileniu d.Hr., tezaure de bijuterii de la Colibași și Chirnogi.
Expoziția principală include obiecte care au aparținut civilizațiilor care au evoluat în centrul Câmpiei Române, cum ar fi cultura Dudești descoperită la Căsciorele și Vasilați, cultura Boian ilustrată de descoperirile din Spanțov, Căsciorele sau Vlădiceasca.
Un loc special a fost rezervat prezentării civilizației Gumelnița, care a primit un spațiu amplu în cadrul muzeului.
Colecția muzeului este expusă pe situri, pentru ca vizitatorului să ii fie prezentate vestigiile fiecărei comunități pentru ca acesta să își formeze o imagine completă despre ocupațiile și modul de viață al omului din timpuri străvechi.
Hartă traseu
